Esplorarea spațială trăiește un moment de extraordinară efervescență și poate, posibilitatea de a descoperi forme de viață extraterestră nu a fost niciodată atât de concretă. Instrumentele de ultimă generație, precum telescopul spațial James Webb și detectoarele de unde gravitaționale, ne permit să scrutăm universul cu o precizie fără precedent, aducând la lumină mii de planete potențial locuibile.
Există alte forme de viață inteligente? Semnalele ar putea fi deja aici
Dar ce înțelegem exact prin „viață”? Definirea acestui concept este mult mai complexă decât s-ar putea crede. În general, se face referire la sisteme capabile să crească, să se reproducă și să interacționeze cu mediul înconjurător, dar această definiție lasă loc pentru multiple interpretări.
La aceasta, ar trebui să adăugăm și termenul „inteligent”? Pentru că în acest caz, situația se complică destul de mult, deoarece semnificația termenului poate varia de la un domeniu de studiu la altul. Inteligent ar putea fi ceva care evoluează, care se adaptează, dar și care acționează ca un prădător (precum un virus).
Pe Pământ, viața se bazează pe carbon, ADN și ARN, elemente fundamentale pentru susținerea funcțiilor vitale. Cu toate acestea, este legitim să ne întrebăm dacă în alte părți ale universului ar putea exista forme de viață bazate pe elemente diferite, cum ar fi siliciul. Unii cercetători au ipotetizat existența unor organisme cu structuri pe bază de siliciu, capabile să se adapteze la condiții de mediu extreme.
Deși nu au fost găsite niciodată dovezi concrete care să susțină această teorie, este interesant de observat cum siliciul joacă deja un rol crucial în unele forme de viață terestre, cum ar fi diatomeele, alge unicelulare caracterizate prin pereți celulari silicioși.
Nucleul problemei este acesta: ar trebui să încercăm să gândim într-un mod mai puțin antropocentric atunci când ne gândim la forme de viață care literalmente nu sunt din această lume.
Dar de unde ar putea proveni viața pe Pământ? Două teorii principale încearcă să explice originea sa. Prima ipotezează că elementele fundamentale ale vieții au fost aduse pe planeta noastră de meteoriți proveniți din spațiul adânc. A doua, în schimb, sugerează că aceste molecule s-au format spontan datorită proceselor geochimice.
Studii recente au dezvăluit că mulți meteoriți conțin aminoacizi, componente esențiale pentru viață, și că moleculele organice prezente în spațiu arată o „asimetrie” particulară, preferând o configurație specifică, aceeași observată în ADN și proteinele pe care le cunoaștem.
Ar putea fi acesta un indiciu al faptului că viața pe Pământ are origini extraterestre?
Aceasta ar însemna că nu suntem singuri în univers, și de fapt deja știm că este așa. Astronomul Frank Drake a elaborat o ecuație pentru a estima numărul de civilizații inteligente prezente în galaxia noastră. Chiar și luând în considerare estimări optimiste, se vorbește de peste 12.000 de civilizații potențiale doar în Calea Lactee.
Ținând cont de faptul că universul observabil conține aproximativ 200 de miliarde de trilioane de stele, ideea că suntem singurele ființe inteligente din univers pare destul de improbabilă. Probabilitatea de a fi singuri este estimată ca fiind mai mică de o șansă din 10 miliarde de trilioane.
