Datele vorbesc clar și spun o poveste surprinzătoare: după decenii de îmbunătățire constantă, coeficientul de inteligență mediu scade în diverse națiuni dezvoltate. Dar ce se află în spatele acestui trend alarmant? De la schimbările în stilul de viață la calitatea educației, ipotezele sunt multe și nu toate sunt liniștitoare.
Efectul Flynn invers: de ce scade coeficientul de inteligență
Așa-numitul „efect Flynn invers” reprezintă răsturnarea neașteptată a ceea ce a fost observat pe tot parcursul secolului XX. James Flynn, psiholog neozeelandez, a documentat cum fiecare generație câștiga aproximativ 3 puncte de IQ față de cea precedentă. Cu toate acestea, s-a observat o inversare a tendinței destul de îngrijorătoare.
Cercetătorii se întreabă despre această regresie care coincide, paradoxal, cu explozia tehnologică. Mințile noastre, odată antrenate de lectura profundă și raționamentul autonom, deleagă din ce în ce mai multe funcții cognitive dispozitivelor.
Manfred Spitzer, în cartea sa „Demența digitală”, a evidențiat cum acest transfer de capacități atrofiază unele zone cerebrale fundamentale.
Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că calitatea educației moderne influențează semnificativ acest fenomen. Sistemele educaționale contemporane favorizează dobândirea rapidă de competențe practice în detrimentul gândirii abstracte și critice. Și acest lucru nu este altceva decât un teren fertil pentru sărăcirea intelectuală.
Există diverse determinante în acest efect Flynn invers. Afectează în mod inegal diferitele straturi sociale. În mod specific, corelația cu factorii de mediu pare semnificativă: diete bogate în alimente ultraprocesate, reducerea timpului dedicat reflecției, hiper-stimularea digitală constantă.
Creierul nostru funcționează ca un mușchi: cu cât îl folosim mai mult, cu atât devine mai puternic. Când lăsăm dispozitivele tehnologice să „gândească” în locul nostru (cum ar fi atunci când folosim un model de inteligență artificială în loc să ne străduim să raționăm), practic „externalizăm” gândirea noastră.
Aceasta creează un paradox: tinerii de astăzi au la dispoziție mai multe informații decât oricând în istoria umană, dar par să aibă dificultăți mai mari în a evalua dacă o informație este adevărată sau falsă, a conecta concepte între ele și a gândi profund la probleme complexe.
De ce se întâmplă asta? Pentru că ne-am obișnuit să primim recompense imediate (like-uri, notificări, răspunsuri instantanee) care ne oferă satisfacție rapidă. Creierul nostru preferă aceste mici doze de plăcere rapidă în locul muncii mentale mai dificile și de durată care necesită concentrare prelungită.
Cu alte cuvinte: dezvoltăm creiere care sunt excelente la a găsi informații rapid, dar mai puțin bune la a gândi atent la ce înseamnă acele informații.
