Meta, creatura lui Mark Zuckerberg, a decis să realizeze o întreprindere titanică: instalarea unui cablu submarin lung de peste 50.000 km, mai mult decât circumferința terestră. Proiectul, botezat „Project Waterworth”, își propune să redeseneze harta conectivității mondiale atingând aproape toate continentele. Dar totul ascunde o „problemă”.
Meta construiește cel mai lung cablu de internet submarin din lume: dar nu este un lucru bun
Cineva ar putea întreba: ce determină o companie precum Meta, cunoscută în principal pentru platforme precum Facebook și Instagram, să se aventureze în adâncurile oceanelor? Răspunsul rezidă în importanța strategică a infrastructurilor submarine.
Astăzi, peste 95% din traficul de internet mondial tranzitează prin aceste cabluri. Sunt adevărate autostrăzi digitale care se întind pe fundul mării. Și acest număr ar trebui să facă imediat clar un lucru: cine controlează aceste „tuburi” are o putere enormă asupra conectivității globale.
Cu Project Waterworth, compania lui Mark își propune să își asigure o parte semnificativă din această piață, provocând alți giganți tech precum Google, care deja investește miliarde în cabluri submarine între Africa și Australia. Și tocmai aceasta este problema la care făceam referire: este vorba de o competiție care ar putea ridica mai mult de o sprânceană printre reglementatori, îngrijorați de puterea tot mai mare a Big Tech asupra internetului.
Cu toate acestea, jocul nu se desfășoară doar pe plan economic. Cablurile submarine sunt infrastructuri delicate, expuse la riscuri de tăieri accidentale sau sabotaje deliberate. Meta pare totuși să fi luat în serios această amenințare, planificând să instaleze cablul la adâncimi abismale și să utilizeze tehnici de îngropare de ultimă generație.
Te-ar putea interesa și: Teoria Internetului mort: această teorie împarte web-ul
În plus, traseul Project Waterworth evită zonele fierbinți precum Canalul Suez și Marea Chinei de Sud, preferând rute care întăresc legăturile dintre SUA și țările emergente.
O alegere care dezvăluie implicații geopolitice deloc secundare. În primul rând, întărind legăturile dintre Statele Unite și țările emergente din Sudul lumii, compania ar putea altera dinamica comercială și diplomatică existentă, creând noi oportunități, dar și potențiale tensiuni cu actorii excluși din aceste conexiuni privilegiate.
În plus, deținerea unei infrastructuri atât de importante precum un cablu submarin permite Meta să își proiecteze influența la scară globală. Cine controlează rutele conectivității are o putere enormă în a modela fluxurile de informații și date care traversează planeta.
Și utilizatorii? Puțin se schimbă, ba chiar. Pentru noi, o infrastructură mai puternică s-ar putea traduce într-o rețea mai rapidă și mai fiabilă. Desigur, mai bine să ne bazăm pe porumbei totuși!
Problema, ca să spunem așa, se află în altă parte: controlul tot mai mare al Big Tech asupra coloanelor vertebrale ale internetului ridică întrebări despre concurență și neutralitatea rețelei. Ne îndreptăm oare spre un ecosistem digital din ce în ce mai închis, dominat de câțiva actori?
