L’inteligența artificială devine rapid o parte integrantă a vieților noastre, apare o întrebare crucială: această tehnologie ne face mai obtuzi sau pur și simplu noi permitem să se întâmple asta? Un studiu recent, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon și Microsoft, aduce lumină asupra chestiunii „leneviei creierului”. Dar înainte de a citi ce a reieșit, să învățăm să folosim termenii corecți când vorbim despre AI.
AI ne economisește timp sau cauzează lenevie a creierului? Ambele
Studiul în cauză a implicat un eșantion de 319 profesioniști, inclusiv medici, profesori și ingineri, observând comportamentul lor în timpul utilizării instrumentelor de AI generativă, cum ar fi faimosul ChatGPT de care ne-am plâns fără motiv, pentru realizarea a mii de sarcini de muncă.
Rezultatele au evidențiat o tendință îngrijorătoare: mulți participanți au recunoscut că apelează mai puțin la gândirea critică în timpul executării sarcinilor, limitându-se la a supraveghea și corecta output-ul generat de AI.
Acest fenomen ridică mari întrebări despre capacitatea noastră de raționament autonom, dar și despre tendința noastră de a delega munca intelectuală mașinilor. Așa cum a observat Bertrand Russell, filosof și matematician britanic, „Mintea este ca o parașută. Funcționează doar dacă se deschide„. Doar că nu o deschidem deloc, sau cel puțin tendința este aceasta.
Paradoxal, cei care au prea multă încredere în modelele de inteligență artificială tind să gândească mai puțin, în timp ce cei care au încredere în propriile capacități cognitive demonstrează un spirit critic mai mare.
Dar aș dori să reflectez nu atât asupra celor care deja lucrează, ci asupra celor care o vor face.
Preocuparea pentru declinul gândirii critice printre studenții de astăzi nu poate fi subestimată. Riscul unei „lene mentale” răspândite este mai concret ca niciodată. Imaginați-vă o generație de tineri obișnuiți să delege raționamentul mașinilor, incapabili să analizeze critic informațiile și să ia decizii autonome.
Consecințele ar putea fi devastatoare nu doar la nivel individual, ci și pentru întreaga societate. Fără capacitatea de a gândi independent, acești studenți ar putea deveni cetățeni ușor de manipulat, incapabili să distingă între adevăr și fals, între argumente solide și propagandă.
Sau chiar ar putea pierde locul de muncă, chiar dacă nu direct din cauza AI.
În această perspectivă, este imperativ ca sistemul educațional să se adapteze rapid la această nouă realitate, integrând utilizarea conștientă a AI cu metodologii didactice care să stimuleze activ raționamentul, creativitatea și autonomia de gândire. Nu invers, adică demonizând și îndepărtând progresul!
Dar care este soluția (care, întâmplător, este cea la care am ajuns și noi)? Potrivit autorilor studiului, nu este vorba de a reduce utilizarea AI, ci de a o folosi într-un mod mai conștient și inteligent. Gândirea critică trebuie aplicată în fiecare etapă a interacțiunii cu un model AI: înainte, în timpul și după. Doar așa vom putea exploata pe deplin potențialul său fără a compromite facultățile noastre cognitive.
Așa cum susținea Albert Einstein, „educația nu este învățarea faptelor, ci antrenamentul minții de a gândi„.
Sursa: https://advait.org/files/lee_2025_ai_critical_thinking_survey.pdf
