Teoria Dead Internet (Teoria Internetului Mort), o ipoteză controversată care sugerează că web-ul a devenit un teritoriu dominat de boți și conținut generat artificial, zguduie opinia publică. Conform susținătorilor acestei teorii, începând cu 2016-2017, Internetul ar fi suferit o profundă metamorfoză, transformându-se dintr-un spațiu în care activitatea umană era predominantă într-o rețea populată aproape exclusiv de entități artificiale. Dar cât de adevărată este această teorie provocatoare?
Teoria Internetului Mort: adevăr sau doar paranoia?
Susținătorii așa-numitei „teorii internetului mort” afirmă că algoritmi sofisticați ar ghida navigarea utilizatorilor, făcând experiențele online mai dirijate decât spontane. Unii ajung chiar să acuze guvernele și giganții tehnologici că folosesc această strategie pentru a manipula populația, evocând scenarii distopice demne de filmele lui David Cronenberg.
Unul dintre elementele cheie care susțin teoria este creșterea traficului generat de boți, care în unele rapoarte ajunge aproape la 50% din traficul global. Totuși, fenomenul nu se prezintă uniform: în Irlanda, de exemplu, boții constituie chiar 71% din trafic, dar nu există date similare pentru alte țări.
O altă observație care alimentează dezbaterea este așa-numitul „link rot„, adică ruperea legăturilor hipertextuale, care contribuie la senzația că web-ul este mai restrâns și mai puțin accesibil decât pare.
Web-ul ca un sat Potëmkin?
Aceasta a dus pe unii să considere Google și alte motoare de căutare ca niște „sate Potemkin digitale”, care arată un Internet mai vast și variat decât este în realitate, asemenea fațadelor false ale satelor construite de generalul Potëmkin pentru a impresiona pe Ecaterina a II-a a Rusiei în timpul călătoriei sale în Crimeea în 1787.
Apariția modelelor de inteligență artificială a dat un nou impuls Teoriei Internetului Mort. De când instrumente precum ChatGPT au început să genereze conținut complex și realist, mulți se întreabă dacă acest lucru nu „sufocă” efectiv producția organică a utilizatorilor umani.
Cu milioane de articole, imagini și comentarii generate de AI, granița dintre contribuția umană și cea artificială devine din ce în ce mai subțire. Totuși, ar trebui să încetăm să ne plângem de aceste instrumente deoarece, spre deosebire de ceea ce crede publicul mediu italian, nu va fi ea cea care ne va fura locurile de muncă sau va distruge realitatea în care trăim.
Mai degrabă, ar trebui să evităm să facem anumite greșeli când vorbim despre lucruri pe care nu le cunoaștem.
Destabilizare pe mai multe fronturi
Platforme precum Facebook au introdus funcționalități care permit utilizatorilor să interacționeze cu răspunsuri generate de AI, cum ar fi în cazul reacțiilor automate din grupuri. Explozia de imagini create de modele AI și viralizate pe scară largă, adesea însoțite de mii de comentarii botice (generate de boți), întărește percepția unui web din ce în ce mai puțin autentic.
Mulți experți, precum criticul cultural Caroline Busta, consideră teoria internetului mort o exagerare sau chiar o formă de paranoia. Toate acestea ar putea fi rodul unei mentalități excesiv de suspicioase sau chiar iraționale în care temerile unei manipulări globale prin intermediul web-ului pot fi nefondate sau exagerate, alimentate mai mult de anxietăți și temeri decât de dovezi concrete.
Cu toate acestea, chiar dacă teoria ar fi nefondată, ridică o temă crucială: cum putem păstra autenticitatea web-ului într-o eră dominată de inteligențele artificiale? Depinde de noi, ca utilizatori și cetățeni digitali, să navigăm în aceste ape tumultuoase cu conștientizare și spirit critic, pentru a păstra valoarea contribuției umane într-o lume din ce în ce mai dominată de mașini.
A da vina pe ceva ce nu suntem noi, este mult prea ușor.
